Probleme serioase pentru Marius Șumudică. Vedeta Astrei, Constantin Budescu, s-a accidentat pe terenul sintetic de la Chiajna în meciul jucat duminică, 18 octombrie, și a suferit o infecție cu un stafilococ auriu rezistent la antibiotice (MRSA). Jucătorul Astrei s-a julit în timpul partidei, iar la scurt timp a observat că genunchiul a început să i se umfle. Informația a fost făcută publică luni dimineață de Gazeta Sporturilor, după ce internaționalul român a ratat partida de la Târgu Mureș, cu ASA.
„I s-a infectat genunchiul, nu s-a antrenat toată săptămâna. Am mai avut problema asta cu Maftei. Budescu și acum șchioapătă, a făcut o crustă, e sub antibiotic. A stagnat acum, știu că nu s-a mai inflamat. Dar nu se închide. E chiar pe genunchi și e clar că atunci când flexează se rupe coaja aia. Sper să joace mâine, dar nu e 100%”, a povestit Șumudică, intrat prin telefon la emisiunea ProSport Live.
Budescu este o nouă victimă a unui dușman invizibil cu ochiul liber, care se ascunde printre firele de iarbă sintetică ale gazonului artificial de la Chiajna. ProSport este prima publicație din România care a atras atenția asupra riscului de infecții pe care îl prezintă leziunile suferite în urma contactului cu gazonul sintetic.
După schimbarea suprafeței de joc de la Chiajna, ProSport a prezentat datele unui studiu efectuat în Statele Unite printre jucătorii de fotbal american care evoluează pe gazon sintetic. Concluziile erau șocante: studiul făcut de Departamentul de Stat pentru Sănătate din Texas, SUA, a descoperit că rata de infectare cu stafilococul auriu este de 16 ori mai mare printre jucători decât media națională. În octombrie 2006, un jucător de fotbal din campionatul liceelor a paralizat în urma arsurilor provocate de gazonul artificial care s-au infectat. În 2013, Lawrence Tynes, Carl Nicks și Jonathan Banks de la Tampa Bay Buccaneers au fost diagnosticați cu stafilococul auriu rezistent la antibiotice (MRSA).
Ce este stafilococul?
O bacterie care infectează diverse țesuturi din organism și provoacă o multitudine de boli, unele ușoare, altele grave, iar câteva cu potențial mortal. Omul este expus riscului de a fi afectat de peste 30 de tipuri de stafilococ, însă cele mai frecvente infecții sunt provocate de stafilococul auriu sau Staphylococcus aureus. Stafilococii se află în mod normal în nasul și pe pielea a 25-30% din adulții sănătoși. În majoritatea cazurilor, bacteria nu provoacă boli. Doctorii susțin că atunci când pielea este rănită, stafilococul trece de mecanismele de protecție ale corpului și infectează organismul. Riscul este mai mare la persoanele care au un sistem imunitar slăbit. În timp, bacteria stafilococului auriu a suferit mutații și astfel a apărut MRSA, sau stafilococul auriu rezistent la antibiotice. Această formă este mult mai greu de tratat și mai periculoasă pentru că poate ataca organele vitale. Studiile au arătat că pacienții care poartă această bacterie mai mult de un an se expun unui risc mai mare de deces.
Maftei a ajuns pe masa de operație
La doar o lună după articolul publicat de ProSport, în fotbalul românesc a apărut primul caz de infectare cu forma agresivă a stafilococului auriu. Vasile Maftei, pe atunci jucător la Concordia Chiajna, a suferit o leziune superficială în meciul cu Rapid (0-0). După cinci zile, situația lui s-a agravat. Genunchiul i s-a umflat foarte tare (foto), iar fotbalistul a fost operat de urgență pentru drenarea puroiului din genunchi. „Doctorul mi-a spus că e forma rezistentă la antibiotic, de aceea m-a și internat. Nu știam despre pericolul reprezentat de iarba sintetică. Mi-a spus că am noroc că infecția nu mi-a afectat articulațiile”, a declarat Maftei pentru ProSport. Pozele cu genunchiul său umflat au speriat atunci lumea fotbalului românesc, însă nimeni nu a luat nicio măsură. Mai mult, primarul Mircea Minea – cel care a decis montarea unei suprafețe artificiale la Chiajna – a avut o reacție șocantă atunci când a fost informat despre studiile efectuate în America: „Acum că venim cu studii, cu Ebola și chestii dintr-astea… că miroase… Am dat și eu niște exemple… Luați-le ca om normal, nu vreau să dau o replică. Ascultați de marii fotbaliști ai României, de exemplu Liță Dumitru, care spunea: „Cine e fotbalist joacă și pe jar!”. Poate lui Maftei îi e frică de faptul că noi îi reziliem contractul…”.
„Am avut o contuzie puternică și o rană în genunchi. Câteva zile m-a durut foarte tare, apoi m-am antrenat normal. Vineri după-amiază, când am ajuns acasă, am observat că genunchiul s-a umflat. A doua zi, în loc de genunchi parcă aveam doi genunchi” Vasile Maftei, octombrie 2014
Speriat de presiunea pusă de Minea, Maftei a retractat atunci avertismentul pe care-l transmisese fotbaliștilor: „Aveți mare grijă la alunecările pe gazonul sintetic din Chiajna. Sunt riscuri despre care nu se spune nimeni nimic”.
Un an mai târziu, Budescu – coincidență, tot un fotbalist antrenat de Marius Șumudică – a devenit a doua victimă a gazonului sintetic. „Eu sunt antrenorul care era la Chiajna când s-a montat sinteticul și când a pățit-o Maftei. Eu sunt antrenorul care le prinde pe toate. Asta-i soarta mea”. Întrebat dacă va informa Liga despre curioasele accidentări ale jucătorilor săi, antrenorul liderului din Liga 1 a declarat: „E curios, dar nu pot să fac asta. Nu pot să arunc cu noroi într-un club la care am lucrat. Nici nu știu dacă asta e cauza. Ei au jucători care evoluează des acolo”.
Contactat de ProSport, Emilian Hulubei – președintele sindicatului fotbaliștilor (AFAN) – a explicat că problema gazonului sintetic este analizată inclusiv de UEFA: „Se discută la nivel european. Au fost mai multe cazuri în străinătate de infectare cu stafilococul auriu rezistent la antibiotice. Sunt unele terenuri sintetice care nu corespund din punct de vedere al cerințelor FIFA. Ei trebuie să evalueze fiecare teren. Nu știu dacă gazonul de la Chiajna a fost evaluat. O să trimitem o informare la FIFPro (n. red. – Sindicatul internațional al fotbaliștilor) și așteptăm de la ei niște indicații”.
300.000 de euro este suma aproximativă investită în terenul de pe stadionul Chiajna. Din această sumă, 130.000 de euro au reprezentat cheluielile cu achiziționarea covorului de iarbă sintetică.
Caz grav în SUA, cu un jucător de la New York Giants
Nu orice arsură suferită la contactul cu gazonul sintetic poate duce la infectarea cu MRSA, însă fotbaliștii din Liga 1 ar trebui informați în privința riscurilor ridicate la care se expun când evoluează pe gazonul artificial. În urmă cu patru zile, Daniel Fells, jucătorul lui New York Giants, a fost externat din spital (foto) după trei săptămâni de coșmar în care a fost operat de mai multe ori pentru a i se curăța o rană infectată după contactul cu iarba sintetică. Fells a ajuns la spital pe 1 octombrie după ce a început să facă febră mare. Doctorii i-au descoperit o infecție cu stafilococul auriu rezistent la antibiotic în jurul gleznei rănite la antrenament. După două săptămâni de spitalizare, cu tratament dur cu antibiotice și mai multe operații, doctorii au luat în calcul amputarea piciorului, însă în cele din urmă au evitat această soluție dramatică. Fells face acum tratament și va avea nevoie de alte două operații pentru o restabilire completă.
Back where I’m supposed to be. Thanks for all the love and support everyone. A video posted by Daniel Fells (@danielfells85) on Oct 21, 2015 at 8:09am PDT
Back where I’m supposed to be. Thanks for all the love and support everyone.
A video posted by Daniel Fells (@danielfells85) on
Oct 21, 2015 at 8:09am PDT
PASAJ DIN ARTICOLUL APĂ‚RUT PE 7 SEPTEMBRIE 2014 ÎN PROSPORT
Studiile efectuate în Statele Unite au descoperit însă două probleme serioase cauzate de gazonul artificial, ignorate de specialiștii din România. Suprafața cu iarbă de plastic poate cauza arsuri la nivelul pielii, iar rănile deschise provocate pot fi calea de acces în organismul jucătorilor pentru diferite infecții. În 2003, 8 jucători de la echipa de fotbal american St. Louis Rams au fost depistați cu stafiloculul auriu rezistent la antibiotice (MRSA). În cazul tuturor, infecția a pornit de la leziuni cauzate de arsurile produse în urma contactului cu gazonul artificial. Experții medicali din NFL au descoperit că stafiloculul și alte bacterii pot supraviețui peste 90 de zile în iarba artificială. Sângele, transpirația, celulele pielii și alte resturi organice rămân în gazon din cauza udării sale mult mai rare. „E greu să te julești pe iarba de la Chiajna, e foarte moale. În schimb, când am jucat cu Vaslui pe San Siro, unde e iarbă mixtă, jucătorii au suferit leziuni în urma alunecărilor”, a declarat Marius Șumudică.
Citește aici ce alte pericole ascunde, dar și ce avantaje oferă gazonul sintetic.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER